التَّكوير

Când Soarele se va strânge și se va întuneca

Și când Stelele vor cădea și se vor risipi

Și când munții vor fi spulberați

Și cămilele1 îngreunate de zece luni vor fi neîngrijite,

Când sălbăticiunile vor fi adunate laolaltă

Și când mările se vor aprinde,

Când sufletele se vor împerechea [cu cei asemenea lor]

Și când fetița îngropată de vie va fi întrebată

Pentru ce păcat a fost omorâtă,

Când foile2 vor fi desfăcute și împărțite

Și când Cerul va fi dezgolit și îndepărtat,

Și când Iadul se va aprinde

Și când Raiul va fi adus aproape,

Atunci va ști [fiecare] suflet ce a adus3.

Dar nu! Jur pe Stelele ce se retrag [dispărând ziua și apărând noaptea],

Ce grăbesc să se ascundă,

Și pe noaptea slab întunecată [furișată]

Și pe dimineața care vine!

Acesta [Coranul] este Cuvântul [transmis de] un Mesager nobil [Gavriil],

Înzestrat cu mare putere, cu vază la Stăpânul Tronului,

Căruia i se arată supunere acolo, cinstit.

Tovarășul vostru [Mohammed] nu este nebun!

El l-a văzut în zarea limpede4 [pe Gavriil].

Și el [Mohammed] nu este cu necunoscutul [ce i-a fost revelat] zgârcit [ascunzându-l]5.

Acesta nu este nici cuvântul unui șeitan alungat cu pietre!

Deci unde [voiți să] vă duceți?6

El nu este decât o îndemnare pentru lumi,

Pentru acela dintre voi care voiește să meargă pe drumul cel drept.

Dar voi nu puteți voi decât dacă Voiește Allah, Stăpânul lumilor.