„Fiul lui Adam nu a umplut niciun vas mai rău decât stomacul său. Este suficient pentru Fiul lui Adam câteva îmbucături care să-i țină spatele drept; iar dacă este neapărat nevoie, atunci să lase o treime pentru mâncarea sa, o treime pentru lichide și o treime pentru respirația sa.”
Al-Miqdam ibn Ma‘di Karib (Allah să fie mulțumit de el) a spus: L-am auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând:
„Fiul lui Adam nu a umplut niciun vas mai rău decât stomacul său. Este suficient pentru Fiul lui Adam câteva îmbucături care să-i țină spatele drept; iar dacă este neapărat nevoie, atunci să lase o treime pentru mâncarea sa, o treime pentru lichide și o treime pentru respirația sa.”
«مَا مَلأَ آدَمِيٌّ وِعَاءً شَرًّا مِنْ بَطْنٍ، بِحَسْبِ ابْنِ آدَمَ أَكَلاَتٌ يُقِمْنَ صُلْبَهُ، فَإِنْ كَانَ لَا مَحَالَةَ، فَثُلُثٌ لِطَعَامِهِ، وَثُلُثٌ لِشَرَابِهِ، وَثُلُثٌ لِنَفَسِهِ».
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne îndrumă către un principiu fundamental al medicinei, și anume prevenția prin care omul își protejează sănătatea: reducerea consumului de mâncare, mâncând doar atât cât să-și potolească foamea și să-l întărească pentru îndeplinirea îndatoririlor necesare. Căci cel mai rău vas care poate fi umplut este stomacul, din cauza bolilor distrugătoare, nenumărate, pe care sațietatea le produce, mai devreme sau mai târziu, pe plan intern sau extern. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus că, dacă omul este nevoit să mănânce pe săturate, să lase o treime pentru mâncare, cealaltă treime pentru băutură și o treime pentru respirație, pentru ca asupra lui să nu se instaureze strâmtoare, vătămare și lene în îndeplinirea a ceea ce Allah i-a impus în privința religiei sau a vieții sale lumești.
Evitarea excesului în mâncare și lichide. Acesta este un principiu cuprinzător al tuturor bazelor medicinei, din cauza bolilor și suferințelor pe care le provoacă sațietatea excesivă.
Scopul mâncării este păstrarea sănătății și a puterii, iar prin acestea se menține integritatea vieții.
Umplerea pântecelui cu mâncare are daune trupești și religioase. Omar (Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Feriți-vă de sațietatea excesivă, căci ea strică trupul și provoacă lene față de Rugăciune.”
Mâncarea, din punct de vedere juridic, se împarte în mai multe categorii: (a) obligatorie – aceea prin care se păstrează viața, iar abandonarea ei duce la vătămare; (b) permisă – ceea ce depășește cantitatea obligatorie și de la care nu se teme vreo vătămare; (c) neplăcută – aceea de la care se teme vătămarea; (d) interzisă – aceea a cărei vătămare este cunoscută; (e) recomandat – aceea prin care se caută ajutor pentru adorarea lui Allah și ascultarea Sa. Acest lucru este rezumat în hadis în trei niveluri: (1) umplerea stomacului; (2) câteva îmbucături sau înghițituri care să-i țină spatele drept; (3) cuvintele: „o treime pentru mâncarea sa, o treime pentru lichide și o treime pentru respirația sa”. Toate acestea sunt valabile atunci când tipul de hrană este permis (halal).
Hadisul este o regulă dintre regulile medicinei; iar întrucât știința medicinei se bazează pe trei principii: menținerea puterii, regimul alimentar și eliminarea exceselor, hadisul le cuprinde pe primele două dintre ele. Așa cum Spune și Allah Preaînaltul: „O, Fii ai lui Adam, luați-vă veșmintele [curate și care vă acoperă goliciunea voastră] la toate locurile de Rugăciune, mâncați și beți, însă nu întreceți măsura. Cu adevărat, El nu-i iubește pe cei care întrec măsura.” [Coran, 7:31]
Desăvârșirea acestei Legi, prin faptul că ea cuprinde interesele omului atât în religia sa, cât și în viața sa lumească.
Printre Științele Legii Islamice se află și principiile medicinei și diferite ramuri ale acesteia, așa cum a fost menționat în legătură cu mierea și chimenul negru.
Cuprinderea învățăturilor Legii Islamice a înțelepciunii și faptul că ele sunt întemeiate pe îndepărtarea stricăciunilor și aducerea beneficiilor.
Sunan Thirmidi (4/ 188) (2380).
Sunan Ibn Majah (4/ 448) (3349).
Musnad Ahmamd (28/ 422) (17186).
Mai mult (7)
فتح الباري لابن حجر (9/ 528).
جامع العلوم والحكم في شرح خمسين حديثا من جوامع الكلم.
لابن رجب (2/ 467).
التحفة الربانية في شرح الأربعين حديثًا النووية.
لإسماعيل الأنصاري (ص100).
فتح القوي المتين في شرح الأربعين وتتمة الخمسين.
لعبد المحسن العباد (ص148).
Citat în cărți
4 CărțiMai mult (4)
- سؤال وجواب حول الإسلام«مَا مَلَأَ آدَمِيٌّ وِعَاءً شَرًّا مِنْ بَطْنٍ، بِحَسْبِ ابْنِ آدَمَ أُكُلَاتٌ يُقِمْنَ صُلْبَهُ، فَإِنْ كَانَ لَا مَحَالَةَ، فَثُلُثٌ لِطَعَامِهِ، وَثُلُثٌ لِشَرَابِهِ، وَثُلُثٌ لِنَفَسِهِ»
- شرح الأربعين النووية«مَا مَلَأَ آدَمِيٌّ وِعَاءً شَرًّا مِنْ بَطْنٍ، بِحَسْبِ ابْنِ آدَمَ أُكُلَاتٌ يُقِمْنَ صُلْبَهُ، فَإِنْ كَانَ لَا مَحَالَةَ، فَثُلُثٌ لِطَعَامِهِ، وَثُلُثٌ لِشَرَابِهِ، وَثُلُثٌ لِنَفَسِهِ».
- مشروع منهاج زادكزادك 1 طالب«مَا مَلَأَ آدَمِيٌّ وِعَاءً شَرًّا مِنْ بَطْنٍ، بِحَسْبِ ابْنِ آدَمَ أُكُلَاتٌ يُقِمْنَ صُلْبَهُ، فَإِنْ كَانَ لَا مَحَالَةَ فَثُلُثٌ لِطَعَامِهِ، وَثُلُثٌ لِشَرَابِهِ، وَثُلُثٌ لِنَفَسِهِ»
- نبراس طالب (2)نبراس طالب (2) «مَا مَلَأَ آدَمِيٌّ وِعَاءً شَرًّا مِنْ بَطْنٍ، بِحَسْبِ ابْنِ آدَمَ أُكُلَاتٌ يُقِمْنَ صُلْبَهُ، فَإِنْ كَانَ لَا مَحَالَةَ فَثُلُثٌ لِطَعَامِهِ، وَثُلُثٌ لِشَرَابِهِ، وَثُلُثٌ لِنَفَسِهِ»