Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să sporească cuvintele: „O, Tu, Cel care schimbi situația inimilor, fă inima mea fermă în religia Ta.”

Ruga pe care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) obișnuia să o rostească cel mai des era pentru cererea de la Allah a statorniciei în religie și ascultare, și depărtarea de la deviere și îndrumarea greșită. Anas ibn Malik (Allah să fie mulțumit de el) și-a exprimat mirarea că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) făcea frecvent această rugă, iar atunci Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) l-a informat că inimile se află între două dintre Degetele lui Allah și le întoarce după cum El voiește. Inima este locul unde sălășluiește Iman-ul sau Kufr-ul (credința sau necredința). Și ea se numește „qalb” (în limba arabă) tocmai datorită sensului de „taqallub”, care înseamnă fluctuație frecventă. Și ea este mai învolburată decât o oală care fierbe cu intensitate. Iar Allah face ca inima pe care El o voiește să fie neclintită în călăuzire și fermă în religia sa sau direcționează inima pe care El o voiește de la călăuzire către deviere și o îndrumare greșită.