„Distribuiți părțile obligatorii celor îndreptățiți la ele, iar ceea ce rămâne se cuvine celei mai apropiate rude de sex masculin.”
Ibn Abbas (Allah să fie mulțumit de el și de tatăl său) a spus că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a zis:
„Distribuiți părțile obligatorii celor îndreptățiți la ele, iar ceea ce rămâne se cuvine celei mai apropiate rude de sex masculin.”
«أَلْحِقُوا الفَرَائِضَ بِأَهْلِهَا، فَمَا بَقِيَ فَلِأَوْلَى رَجُلٍ ذَكَرٍ».
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a poruncit celor însărcinați cu împărțirea averii să o distribuie beneficiarilor de drept într-un mod corect și legitim, așa cum a ordonat Allah Preaînaltul. Cei cu părțile prescrise primesc părțile lor așa cum este menționat în Cartea lui Allah, care sunt două treimi, o treime, o șesime, o jumătate, un sfert și o optime. Ceea ce rămâne după aceasta este dat celei mai apropiate rude de sex masculin a defunctului, care sunt numiți agnați.
Hadisul descrie regula pentru împărțirea averii.
Împărțirea cotelor de moștenire începe cu cei care au dreptul la părți din moștenire.
Ceea ce rămâne după îndatoririle obligatorii este pentru agnați.
Acordând prioritate rudei celei mai apropiate, astfel încât o rudă agnatică îndepărtată, cum ar fi un unchi, nu moștenește, în timp ce există o rudă agnatică apropiată, cum ar fi tatăl.
Agnatul nu are dreptul la nimic dacă cotele succesorale obligatorii preiau moștenirea, adică nu rămâne nimic din ea.
Sahih Bukhari (8/ 152) (6737).
Sahih Muslim (3/ 1233 - 1234) (1615).
Mai mult (8)
فتح الباري.
لابن حجر (12/ 28).
الإلمام بشرح عمدة الأحكام.
لإسماعيل الأنصاري (2/ 53).
تيسير العلام شرح عمدة الأحكام.
لعبد الله البسام (ص554).
خلاصة الكلام شرح عمدة الأحكام.
لفيصل آل مبارك (ص276).