Skip to content

„Fiecare substanță amețitoare este alcool [khamr] și fiecare substanță amețitoare este interzisă. Cine bea alcool în această lume și moare dependent de el, fără căință, nu-l va bea în Viața de Apoi [în Paradis].”

Ibn Omar (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus:

„Fiecare substanță amețitoare este alcool [khamr] și fiecare substanță amețitoare este interzisă. Cine bea alcool în această lume și moare dependent de el, fără căință, nu-l va bea în Viața de Apoi [în Paradis].”

«كل مُسْكِرٍ خَمْرٌ، وكل مُسْكِرٍ حرام، ومن شرِب الخمر في الدنيا فمات وهو يُدْمِنُهَا لَمْ يَتُبْ، لَمْ يَشْرَبْهَا في الآخرة».

Narat de Muslim, iar Bukhari a adăugat ultima propoziție
Sahih (hadis autentic)
Explicarea sensurilor

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a explicat că orice substanță care amețește mintea este considerată alcool, fie că este ingerată, inhalată sau consumată printr-o manieră diferită și că orice amețește mintea a fost interzis de către Allah Preaînaltul, fie că este într-o cantitate mică sau mare. Cel care bea oricare dintre acești intoxicanți și continuă să bea fără să se căiască și moare, atunci merită pedeapsa lui Allah Preaînaltul, fiind privat de a-i bea în Paradis.

Dintre beneficiile hadisului

Motivul pentru interzicerea consumului de alcool este starea de ebrietate, amețire, intoxicație. Orice substanță care produce o astfel de stare este interzisă.

Allah Preaînaltul a interzis alcoolul din cauza răului mare și corupției pe care le aduce.

Băutul vinului în Paradis este ultima plăcere și o binecuvântare completă.

Cel care nu se abține din a bea alcool în această viață, Allah îi va interzice să bea alcool în Paradis, astfel că răsplata este precum fapta.

Îndemnarea oamenilor de a lua inițiativa de a se căi de păcate înainte ca aceștia să moară.

Referințe

Sahih Bukhari (7/ 104) (5575).

Sahih Muslim (3/ 1587) (2003).

Mai mult (15)

منحة العلام في شرح بلوغ المرام.

لعبد الله الفوزان (8/ 519).

فتح ذي الجلال والاكرام بشرح بلوغ المرام.

لابن عثيمين (5/ 418).

توضِيحُ الأحكَامِ مِن بُلوُغ المَرَام.

للبسام (6/ 307).

معالم السنن.

وهو شرح سنن أبي داود.

للخطابي (4/ 264).

الفتح الرباني لترتيب مسند الإمام أحمد بن حنبل الشيباني.

للساعاتي (16/ 116).

فيض القدير شرح الجامع الصغير.

للمناوي (5/ 30).

مرقاة المفاتيح شرح مشكاة المصابيح.

لعلي القاري (6/ 2382).