„Al-Hasan și Al-Husain sunt conducătorii și mai marii tinerilor din Paradis.”

S-a spus, în interpretarea acestui hadis, că cei doi (Al-Hasan și Al-Husain) erau, în momentul rostirii hadisului, conducătorii tinerilor, locuitori ai Paradisului, din acea generație; sau că ei sunt superiori celor despre care nu s-a transmis o virtute sau merit general, precum este cazul Profeților și al Califilor; sau că ei sunt conducătorii celor care se caracterizează prin trăsăturile specifice tinereții și cavalerismului, precum onoarea, generozitatea și curajul — și nu s-a avut în vedere în mod expres vârsta biologică a tinereții, deoarece Al-Hasan și Al-Husain au murit la vârsta maturității („Kahl” - adult în floarea vârstei, între 30 și 50 de ani).