Enciclopedia hadithurilor profetice

„Feriți-vă de suspiciune, căci suspiciunea este cea mai mincinoasă vorbire. Nu căutați greșelile altora, nu spionați, și nu vă invidiați, nu vă întoarceți spatele unii altora, și nu vă urâți între voi. Și fiți, o, robii ai lui Allah, frați!”

„Cel care minte în mod intenționat despre mine va avea un loc în Iad.”

„Săteam împreună cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) când doi bărbați au început să se insulte între ei, iar fața unuia dintre ei s-a înroșit și venele jugulare i s-au umflat. Atunci, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: «Într-adevăr, eu știu un cuvânt, pe care dacă l-ar spune, mânia lui ar dispărea. Dacă ar spune: «Audhu billahi min aș-șeitan (Caut adăpost la Allah de diavol)”, mânia lui ar dispărea.» Ei i-au spus: «Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: Să cauți adăpost în Allah de diavol.» La care el a răspuns: «Și oare sunt eu nebun?»”

Eram împreună cu Omar, atunci când acesta a spus: „Am fost opriți de la ceea ce reprezintă o anumită îngreunare și forțare.”

„Cu adevărat, Allah îi dă opresorului un răgaz și o amânare, însă și atunci când Îl prinde pentru a îl pedepsi, nu îl mai lasă." Apoi a recitat: {Astfel este pedeapsa Domnului tău când El pedepsește cetățile, dacă ele sunt nelegiuite. Iar pedeapsa Lui este dureroasă și aspră.} [Coran, 11:102]

A spus, repetând de trei ori: „Să nu vă spun eu care sunt cele mai grave păcate majore?” Au spus: „Ba da, o Mesager al lui Allah!” A spus: „A Îi face asociați lui Allah și neascultarea părinților.” Apoi s-a așezat și în timp ce stătea sprijinit pe-o parte a spus: „Și, cu adevărat, și mărturia mincinoasă.” Apoi a spus: „Și nu a încetat Profetul să repete aceasta, până am ajuns să ne spunem ce bine ar fi dacă ar tăcea.